România se află într-un moment decisiv pentru dezvoltarea comunităților de energie. Cadrul legislativ este adoptat, fondurile europene sunt alocate, iar sectorul financiar confirmă disponibilitatea de finanțare.
În contextul apelului de 170 de milioane de euro dedicat proiectelor de energie verde și comunităților de energie, industria, finanțatorii și reprezentanții autorităților au discutat ieri, în cadrul „Conferinței ALTREAL: Comunitățile de Energie – Viitorul Prosumatorilor, al Companiilor și al Administrațiilor Locale”, despre trecerea de la concept la proiecte funcționale:
- cadrul legislativ există;
- finanțarea europeană este alocată;
- UAT-urile și alți beneficiari finali au deja proiecte scrise;
- sectorul bancar este pregătit;
- industria are expertiză tehnică.
Reprezentanții ministerelor au confirmat că, prin Programul pentru Tranziție Justă, sunt disponibile 170 de milioane de euro pentru finanțarea primelor comunități de energie în șase județe prioritare: Gorj, Hunedoara, Dolj, Prahova, Mureș și Galați, inclusiv Valea Jiului.
Banii pot susține proiecte care includ:
- instalații fotovoltaice;
- sisteme de stocare a energiei;
- pompe de căldură și panouri termice;
- infrastructură electrică la nivel local.
Finanțarea poate acoperi până la 98% din costurile eligibile, restul fiind preluat de beneficiari în proporție minimă, facilitând astfel accesul și pentru actorii fără experiență în proiecte mari de energie.
„Această finanțare nu este doar o sumă pe hârtie – este șansa unei noi etape de dezvoltare pentru comunități întregi din România. Am inițiat încă din 2024, la Ministerul Energiei, grupul de lucru pentru elaborarea legislației privind comunitățile energetice, iar astăzi vedem cum această inițiativă legislativă începe să se transforme în rezultate economice concrete. Interesul există – am avut peste 1.400 de proiecte depuse pe apelurile anterioare, cu o alocare totală de 700 de milioane de euro. Lecția pe care am învățat-o este că pregătirea din timp a documentațiilor și coordonarea cu operatorii de distribuție sunt esențiale pentru ca proiectele să se implementeze rapid. Acum avem un nou apel de 170 de milioane de euro prin Programul Tranziție Justă și, dacă beneficiarii se organizează eficient, putem vedea primele comunități de energie funcționale.”, a spus Constantin Saragea, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
„Comunitățile de energie nu sunt un concept utopic – ele pot revitaliza zone economice, pot atrage investiții și pot crea mecanisme prin care energia produsă local este folosită inteligent în interiorul comunității. Nu trebuie să ne limităm doar la energie electrică. Putem vorbi și despre energie termică, despre soluții integrate, despre un management al energiei care să reducă emisiile și să crească accesul la energie pentru persoanele vulnerabile”, a spus Tudor Roșca, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Comunitățile de energie: soluție pentru sărăcia energetică
Un moment puternic al conferinței a fost prezentarea Asociației Energia Inteligentă, care a pus în lumină datele privind sărăcia energetică în România: aproape o treime din gospodării întâmpină dificultăți în plata facturilor, iar mii de locuințe încă nu au acces la energie electrică.
„Sărăcia energetică nu este o cifră abstractă – este o problemă reală care afectează viața oamenilor și potențialul economic al comunităților. În România, o treime din populație se află în această situație și încă mai avem aproape 5.500 de gospodării fără energie electrică, locuite de peste 11.000 de persoane, dintre care aproape jumătate sunt copii”, a declarat Monica David, Asociația Energia Inteligentă.
Participanții au evidențiat faptul că prin comunități de energie se pot:
- reduce facturile gospodăriilor cu până la 40–80%;
- scădea costurile energetice pentru IMM-uri cu până la 40%;
- reduce presiunea asupra infrastructurii energetice cu până la 80%;
- revitaliza zone sărăcite economic și readuce tinerii în zonă.
„Cele 170 de milioane de euro alocate prin Programul Tranziție Justă pot avea un efect multiplicator semnificativ. Conform studiilor realizate în Franța și Germania, un astfel de buget poate aduce până la 1,3 miliarde de euro înapoi în economia locală. În același timp, dacă cei aproximativ 300.000 de prosumatori din România s-ar integra în comunități de energie, nivelul de autoconsum ar putea crește cu cel puțin 30%, ceea ce s-ar traduce în beneficii directe de până la 175 de milioane de euro anual pentru aceștia. Vorbim, așadar, nu doar despre finanțări, ci despre impact economic real și sustenabil la nivel local”, a declarat Lucian Toader, ALTREAL.
Băncile confirmă: finanțarea este disponibilă
Unul dintre cele mai importante mesaje economice ale conferinței a fost confirmarea faptului că proiectele de comunități de energie vor fi finanțabile inclusiv de către sectorul privat.
Reprezentanții sectorului financiar au explicat că structurile de finanțare pot integra granturi europene, credit bancar și contribuție proprie, pe perioade extinse, cu accent pe predictibilitatea fluxurilor financiare și sustenabilitatea proiectelor.
„Am prezentat un produs financiar inovator pentru proiecte de autoconsum pentru IMM-uri cu energie regenerabilă, care oferă finanțare de 100% din valoarea investiției, fără garanții suplimentare și fără avans, inclusiv finanțarea integrală a TVA-ului. Banca noastră susține proiecte fotovoltaice de mari dimensiuni, prin structuri de finanțare pe termen extins, de până la 15 ani, aplicabile atât în contextul utilizării de fonduri europene, cât și în proiecte finanțate exclusiv din surse private”, a declarat Valentina Neagoe, ProCredit Bank.
„Credem că succesul comunităților de energie depinde și de accesul rapid la finanțare pentru membri – persoane fizice sau firme. Anul acesta am finanțat investiții de aproximativ 14 milioane de euro în zona de energie, iar pentru IMM-uri putem acorda finanțare fără garanții de până la 50.000 de euro. Oferim finanțare 100% digitală, cu aprobare automată în câteva minute și decontare către parteneri în maximum 24 de ore, astfel încât proiectele să nu fie blocate de cash flow”, a declarat Dan Stănică, TBI Bank.
„Modelul comunităților de energie permite valorificarea integrală a producției regenerabile și transformarea surplusului într-un beneficiu economic pentru mai mulți membri. Implementăm deja acest sistem în Portugalia, cu peste 200 de comunități active, iar în România suntem pregătiți să replicăm modelul imediat ce cadrul legislativ va fi complet funcțional”, a spus Silviu Lădaru, Greenvolt Next.
Implementarea tehnică: proiectare corectă și operare integrată
Din perspectiva implementării tehnice și a integrării proiectelor la scară largă, reprezentanții companiilor din industrie au subliniat faptul că succesul comunităților de energie nu ține doar de finanțare sau legislație, ci de modul concret în care sunt proiectate și operate aceste structuri.
„Comunitățile de energie sunt, fără îndoială, un concept care are potențialul de a aduce valoare întregului sistem energetic. Diferența o face însă modul în care aceste comunități sunt construite. Vorbim despre ecosisteme complexe, cu mulți actori și fluxuri care trebuie integrate inteligent prin managementul energiei, pentru a aduce cu succes producția și stocarea mai aproape de consum”, a declarat Laurențiu Brumaru, PPC Energie.
„Am realizat un studiu de fezabilitate pentru un ansamblu rezidențial în care am integrat soluții complete de producție a energiei verzi – pompe de căldură, panouri fotovoltaice, panouri solare termice, microcogenerare și sisteme geotermale – organizate în centre energetice locale care deserveau între 10 și 50 de locuințe. Avem deja capacitatea tehnică și operațională de a implementa astfel de sisteme energetice integrate și în România”, a declarat Alin Catană, ENGIE Building Solutions.
„Observăm și un fenomen interesant: în perioada dintre instalare și obținerea certificatului de racordare, beneficiarii funcționează în autoconsum limitat și încep să urmărească atent producția din aplicațiile de monitorizare. Mulți își adaptează comportamentul – își programează consumul în intervalele de producție maximă – ceea ce demonstrează că schimbarea de mentalitate este reală și măsurabilă. Comunitățile de energie pot accelera acest proces prin instrumente de management și corelare a fluxurilor între membri”, a declarat Mihai Calcișcă, Darcom Energy.
„Suntem implicați de la studiul de fezabilitate până la kilowattul produs, inclusiv în zona de mobilizare comunitară. Avem deja un studiu de caz concret: un bloc rezidențial care a reușit o economie de 60%, iar dezvoltatorul ne-a contactat să începem montajul și pe celelalte două blocuri. Se poate și la noi în țară – comunitățile de energie vor căpăta tracțiune și amploare în România, dar proiectele trebuie făcute corect de la început”, a declarat Alin Cocoșilă, Stratospark.
Asigurarea devine parte integrată a structurii de proiect
Pe măsură ce proiectele cresc în complexitate și valoare, managementul riscului devine esențial. Comunitățile de energie presupun interconectare între mai mulți membri, infrastructură distribuită și integrare digitală, ceea ce aduce un nivel nou de responsabilitate.
„Am fost implicați direct în designul schemei Contractului pentru Diferență pentru Ministerul Energiei, o schemă finanțată din Fondul de Modernizare care susține deja 2 gigawați de proiecte eoliene și solare în 2024 și încă 3 gigawați în 2025. Experiența ne arată că proiectele energetice, inclusiv comunitățile de energie, trebuie integrate într-o strategie energetică națională coerentă. Discuția nu este doar despre finanțare punctuală, ci despre cum coborâm costul energiei pe megawatt și cum construim un sistem sustenabil pe termen lung, în care riscurile sunt gestionate profesionist și predictibil”, a declarat Radu Mustață, Marsh România.
„Comunitățile de energie vor avea un rol vital în viitorul apropiat și în România, implicând stakeholderi din toate categoriile sociale și economice: autorități locale și naționale, investitori instituționali și privați, companii mici și mijlocii, proprietari de locuințe individuale sau în ansambluri rezidențiale. Această diversitate va crește gradul de complexitate și interconexiunile între riscuri, iar implicarea unui consultant de risc cu experiență încă din primele etape ale constituirii comunității va fi esențială în structurarea unei acoperiri asigurative integrate, holistice”, a declarat Vlad Stoichițescu, Otto Broker.
Valea Jiului, posibil primul exemplu de implementare teritorială
Unul dintre cele mai relevante exemple prezentate în cadrul conferinței a fost cel al Văii Jiului, regiune inclusă în Programul Tranziție Justă și aflată în proces de transformare economică după retragerea industriei miniere.
„Ne-am asumat strategic înființarea acestei comunități și nu am așteptat pasiv finalizarea legislației, ci am lucrat în paralel la definirea modelului și la pregătirea documentațiilor tehnice. În prezent, avem documentațiile aproape finalizate, cu sprijin de asistență tehnică din partea Băncii Europene de Investiții și a Comisiei Europene, iar toate cele șase unități administrativ-teritoriale din Valea Jiului sunt implicate în parteneriat”, a declarat Alexandru Kelemen, Asociația pentru Dezvoltare Teritorială Integrată Valea Jiului.
Următorul pas: operaționalizarea
„Împreună cu ALTREAL, am inițiat Grupul de Lucru pentru Comunități de Energie, pe care îl găzduim în platforma noastră de tehnologie și comunități digitale dedicată proiectelor sustenabile. Astfel, finanțatorii, furnizorii, specialiștii și beneficiarii viitoarelor comunități de energie pot colabora oriunde s-ar afla și au acces la informațiile relevante despre aspectele tehnice și operaționale, legislație și norme, finanțare și proiecte de comunități mai avansate”, a declarat Ina Crudu, PROJECT TERRA.
ALTREAL este o platformă publică dedicată transformării pieței de energie verde din România, prin reunirea instalatorilor, dezvoltatorilor, furnizorilor, beneficiarilor și finanțatorilor, pentru a accelera implementarea proiectelor reale și pentru a crește transparența și accesul la informații pentru toți actorii din industrie.
Conferința ALTREAL: Comunități de Energie a fost un pas important spre coagularea unei piețe naționale mature pentru comunități de energie, aliniind autorități publice, finanțatori, UAT-uri, furnizori de tehnologie și companii private în jurul unui obiectiv comun: creșterea independenței energetice a României, reducerea costurilor și construirea unor modele durabile și locale de energie.
