O parte importantă din resturile de legume aruncate zilnic se poate găti: cotoarele de broccoli și de conopidă, frunzele de morcov și de țelină, cozile de pătrunjel și cojile de ceapă dau supă, pesto, sosuri sau garnituri. Condiția este ca legumele să fie spălate bine și proaspete, nu ofilite sau mucegăite. Bucătăria fără risipă pornește de la obiceiul de a privi fiecare rest ca pe un ingredient posibil.
Ce resturi de legume sunt comestibile?
Sunt comestibile majoritatea părților pe care obiceiul le trimite la gunoi: cotorul de broccoli, frunzele verzi ale conopidei, frunzele de morcov, de sfeclă și de ridiche, tulpinile de mangold, cozile ierburilor aromatice și coaja legumelor bine spălate. Coaja de cartof se poate consuma când este curată și nu are zone verzi. Porțiunile verzi și colții cartofilor încolțiți se îndepărtează întotdeauna, deoarece conțin solanină, o substanță care provoacă tulburări digestive.
Același principiu se aplică fructelor. Multe vitamine și fibre se află chiar sub coajă, după cum explică articolul despre merele consumate cu tot cu coajă.
Cum se face supa de legume din coji?
Supa de legume din coji se face din resturi adunate în timp, fierte în apă la foc mic timp de 45–60 de minute și apoi strecurate. Rezultatul este un fond limpede, folosit la ciorbe, risotto, sosuri sau la fierberea cerealelor.
- Cojile și capetele de ceapă, morcov, țelină, păstârnac și cozile de pătrunjel se strâng într-o pungă sau o cutie la congelator.
- Când se adună un volum de aproximativ un litru, resturile se pun într-o oală și se acoperă cu apă rece.
- Se adaugă o foaie de dafin și câteva boabe de piper; sarea se pune la final, după gust.
- Fondul se strecoară și se răcește repede, în vase mici.
Cojile de ceapă dau culoare aurie, dar în cantitate mare fac fondul amărui. Varza, broccoli și celelalte crucifere se adaugă cu măsură, pentru că la fierbere lungă lasă gust și miros de sulf.
Ce se poate găti din cotoare și frunze?
| Rest | Preparat potrivit | Păstrare după gătire |
|---|---|---|
| Cotor de broccoli | Decojit, feliat și călit sau pus în supă-cremă | 2–3 zile la frigider |
| Frunze de morcov | Pesto cu ulei, nuci și usturoi | 3–4 zile, acoperit cu ulei |
| Frunze de conopidă | Coapte la cuptor cu ulei, ca garnitură | 1–2 zile |
| Tulpini de mangold | Tocate și călite separat de frunze | 2–3 zile |
| Pâine veche | Pesmet, crutoane, budincă | Pesmetul uscat, câteva săptămâni în borcan |
Fondul de legume se păstrează 3–4 zile la frigider și 2–3 luni la congelator, în porții care se folosesc dintr-odată.
Cum se folosește coaja de citrice?
Coaja de lămâie și de portocală se folosește rasă în prăjituri, dressinguri și marinade sau uscată pentru ceaiuri și condimente. Se aleg fructele cu coajă netratată după recoltare, iar fructele se spală cu apă caldă și se freacă înainte de răzuire. Se folosește doar stratul colorat; partea albă de dedesubt este amară.
Coaja uscată se păstrează în borcan închis, ferită de lumină, și își pierde treptat aroma în câteva luni.
Ce resturi nu se folosesc la gătit?
Nu se gătesc resturile ofilite, mucegăite, înnegrite sau cu miros neplăcut, părțile verzi ale cartofului, sâmburii de caise și de piersici și frunzele de rubarbă. Legumele cu pete de mucegai nu se salvează prin tăierea zonei vizibile, mai ales cele moi și apoase.
Tot ce nu ajunge în oală poate merge la compost: cojile crude, zațul de cafea, frunzele de ceai și cojile de ou zdrobite. Resturile gătite, cu grăsime sau cu sare multă nu se pun în compostul de grădină.
Cum se organizează bucătăria ca să rămână mai puține resturi?
Bucătăria cu mai puține resturi se bazează pe cumpărături planificate, pe consumul întâi al legumelor cumpărate mai devreme și pe o cutie dedicată resturilor reutilizabile. Câteva obiceiuri simple fac diferența:
- legumele cu frunze se curăță de frunze la sosire, iar frunzele se folosesc primele;
- pâinea care nu se termină în două zile se feliază și se congelează;
- un meniu săptămânal include o zi pentru „ce a rămas”, cu supă, omletă sau tocăniță.
Alegerile făcute la raft influențează direct cât se aruncă acasă, așa cum arată și obiceiurile de la raftul de magazin. La scară mare, aceeași problemă este abordată de inițiative care luptă împotriva risipei alimentare în comerț.
